Universitatea de Stat din Moldova a găzduit, la data de 19 noiembrie 2025, Atelierul de lucru dedicat elaborării Planului de Acțiune pentru Educația Digitală, un eveniment desfășurat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, în cadrul proiectului ERASMUS+ MEDIA – “Strengthening the quality of online education in HEIs in Moldova and Armenia” (ref. 101082889). Evenimentul a adunat experți, cadre universitare, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, interesați să contribuie la definirea direcțiilor strategice ale transformării digitale în educația din Republica Moldova.

Agenda atelierului a inclus teme majore precum rolul Cadrului Național al Calificărilor în susținerea educației digitale, prioritățile naționale privind Planul de Acțiune pentru Educația Digitală, integrarea competențelor digitale în curriculumul universitar, experiențe regionale privind transformarea digitală în învățământul superior și discuții asupra necesității actualizării nomenclatorului profesiilor. Aceste subiecte au generat interes și au constituit punctul de pornire pentru consultări aprofundate între reprezentanții instituțiilor de învățământ și actorii relevanți din mediul public și privat.

Integrarea competențelor digitale în curriculumul universitar

În cadrul atelierului, sesiunea dedicată integrării competențelor digitale în curriculumul universitar, susținută de Rina ȚURCAN și Ala OBERȘT, coordonatoarele instituționale ale proiectului MEDIA, a evidențiat complexitatea transformărilor care marchează învățământul superior în era digitală. Prezentarea a abordat atât cadrul conceptual european și național, cât și realitățile practice ale universităților din Republica Moldova, oferind o perspectivă integrată asupra necesității modernizării programelor de studii.

S-a accentuat faptul că transformarea digitală nu mai reprezintă o opțiune, ci o condiție fundamentală pentru relevanța instituțiilor de învățământ superior. Accelerarea inovațiilor tehnologice în cercetare și industrie, precum inteligența artificială, analiza datelor și procesele de automatizare, obligă universitățile să-și adapteze programele pentru a forma specialiști capabili să răspundă noilor cerințe ale economiei digitale. Aceeași tendință este determinată și de digitalizarea accentuată a pieței muncii, care impune abilități digitale avansate pentru viitorii absolvenți.

Un alt element important al prezentării l-a constituit analiza comportamentului și așteptărilor noilor generații de studenți, deja familiarizați cu tehnologiile digitale, care își doresc metode de predare flexibile, interactive și accesibile online. Transformarea digitală este stimulată și de competiția internațională în domeniul educațional, care obligă instituțiile să adopte procese moderne, agile și eficiente. În acest context, competențele digitale transversale devin indispensabile, universitățile având responsabilitatea de a forma atât abilități tehnice, cât și capacități precum colaborarea online, gestionarea informațiilor și utilizarea sigură și etică a instrumentelor digitale.

Prezentarea a integrat și o analiză a principalelor documente europene care orientează transformarea digitală în educație. Printre acestea se numără Digital Education Action Plan 2021–2027, DigComp și DigCompEdu, precum și standardul european EN 16234 – e-Competence Framework, utilizat pe scară largă pentru definirea competențelor profesionale TIC. A fost evidențiată corelarea dintre e-Competence Framework și DigCompEdu, care oferă un limbaj comun și o structură unitară de competențe, facilitând recunoașterea internațională, mobilitatea academică și proiectarea unor programe universitare coerente și compatibile cu cerințele europene.

O parte importantă a sesiunii a vizat schimbările generate de digitalizare asupra proceselor de predare, învățare și evaluare. S-a discutat despre noile modele pedagogice – precum învățarea hibridă, flipped classroom, microlearning și învățarea bazată pe proiecte digitale – și despre modul în care acestea stimulează implicarea studenților și dezvoltarea competențelor necesare în piața muncii digitalizate. În același timp, digitalizarea procesului educațional prin utilizarea platformelor de e-learning, a resurselor interactive, a evaluărilor online și a laboratoarelor virtuale a fost prezentată ca o condiție esențială pentru modernizarea învățământului superior.

Experiența Universității Tehnice a Moldovei a reprezentat un studiu de caz relevant, demonstrând modul în care o instituție poate integra în mod coerent competențele digitale în curriculum. UTM a implementat discipline obligatorii orientate spre formarea competențelor digitale de bază, a digitalizat procesele administrative și serviciile de suport pentru studenți și a utilizat softuri specializate, specifice fiecărui domeniu de studii. Un element inovator evidențiat în prezentare a fost actualizarea formularelor curriculare prin introducerea componentei privind utilizarea inteligenței artificiale generative, într-un mod responsabil și structurat. Toate aceste direcții au fost completate de promovarea unei culturi instituționale bazate pe etică digitală, securitate cibernetică și responsabilitate academică.

Concluziile prezentării au subliniat că integrarea competențelor digitale este esențială pentru menținerea relevanței programelor universitare și pentru dezvoltarea unor absolvenți capabili să se adapteze la transformările rapide ale societății digitale. Cadrul european și cel național oferă instrumentele necesare pentru alinierea universităților la standardele internaționale, însă succesul transformării depinde de consolidarea unei culturi instituționale orientate spre inovare, responsabilitate și colaborare. S-a accentuat și necesitatea valorificării inteligente și etice a inteligenței artificiale generative, precum și rolul cooperării internaționale în modernizarea continuă a proceselor educaționale.

Atelierul a facilitat un schimb valoros de opinii și a consolidat dialogul între reprezentanții mediului academic, economic și ai societății civile. Concluziile formulate vor contribui la fortificarea Planului Național de Acțiune pentru Educația Digitală și la conturarea unor politici coerente pentru transformarea digitală a învățământului superior. Participanții au fost încurajați să continue implicarea în procesul de consultare, contribuind cu sugestii și propuneri care vor susține modernizarea programelor universitare și actualizarea nomenclatorului profesiilor în acord cu realitățile economiei digitale.

Proiectul MEDIA își propune să susțină reformele structurale din Armenia și Moldova (R2) prin soluții la problemele sistemelor naționale de ES, atât la nivel instituțional, cât și individual. Inițiativa urmărește o abordare integrată, propunând activități orientate spre formarea și perfecționarea cadrelor relevante, cu scopul de a îmbunătăți calitatea educației online în R2. De asemenea, proiectul vizează elaborarea unui cadru normativ care să reglementeze dezvoltarea învățământului online sincron și asincron, consolidarea capacităților privind analiza învățării (LA) în procesele de predare-învățare la distanță, precum și implementarea de instrumente multidisciplinare de educație non-formală în domeniul mediilor digitale (DM).

Proiectul MEDIA este implementat cu suportul UE prin intermediul programului Erasmus+.

Mai multe informații despre proiect pot fi găsite pe https://mediaera.online/, https://proiecte.utm.md/media/